Pentru mine, oamenii se impart in doua categorii. Nu buni sau rai, nici frumosi sau urati, nici saraci sau bogati. Nu. Pentru mine se impart in oameni pentru care viata este o insiruire de zile de maine si oameni pentru care viata este o insiruire de zile de ieri.
Cred ca este aproape imjposibil sa traiesti in prezent. Fara amintiri si fara sperante.
Si atunci poti fi atras in capcana, impiedicandu-te in radacinile iesite la suprafata ale amintitirilor, sau poti cadea intr-o alta capcana lasandu-te prins in mrejele viitorului.
Nu stiu care varianta este mai onorabila, sau daca este vreuna.
Poti vedea trecutul ca fiind o zgribturoaica din basme, ce te-a intemnitat pentru vecie si din mainile careia nu poti scapa prin niciun mijloc, si viitorul ca fiind una dintre preafrumoasele iele despre care se spune ca te ademenesc fara a-ti lasa macar o sansa de a rezista farmecelor lor si ca, odata ce le-ai vazut, nu vei mai putea fi vreodata ceea ce ai fost.
Totusi, avem libertatea de a alege. Nici o varianta, nici cealalta nu va fi cea salvatoare. Dar va fi alegerea care va face diferenta, poate singura care va conta. Destin? Fatalitate?
:D
Cu 3 zile în urmă
3 comentarii:
Eu nu traiesc nici in viitor nici in trecut. Mie imi place sa traiesc in prezent si sa ma bucur de cea ce imi ofera viata . Vezi ca se poate:)
Sigur ca varianta ideala ar fi sa traim in prezent si sa profitam la maxim de fiecare clipa care ni s-a dat a fi traita insa uneori, asa cum spunea si laura, este atat de greu si alegem sa ne refugiem in amintiri sau vise.
Cred că ar trebui avute în vedere abele variante. Nu poţi trăi in prezent şi viitor fără învăţăturile trecutului, aşa cum nu te poţi refugia in siguranţa trecului fără să ingnori visurile si aspiraţiile prezente sau viitoare. Personal imi creez un prezent in care trecutul şi viitorul au egală importanţă şi astfel pot avea o viziune mult mai completă asupra vieţii mele.
Trimiteţi un comentariu